Îl știu din generală, mi se părea vulgar,
Dar simțeam că-l cunoșteam deși ne-ntâlneam rar
Doar pe la câte vreo aniversare oarecare
Când ne distrăm jucând adevăr sau provocare.
El era puțin mai mare cu câțiva ani
Se-nconjura de golani și vorbea mult despre bani
Însă după un timp ne-am împrietenit subit
Îl ascultam necontenit că el era de neoprit
Din vorbit, ciudat, avea fel de fel de faze
De exemplu el e cel care m-a poreclit: Kaze.
În liceu, deja îmi devenise frate
Era cu mine când beam sau citeam câte-o carte,
Când mă băteam cu mai mulți ori o dădeam parte-n parte
Sau când aveam câte-o fată în timp ce mă gândeam la toate.
Astea cred că au fost date să rămână-n spate
Dar el a rămas cu mine, m-a-nsoțit la facultate
Și-avem parte de nenumărate clipe minunate:
Bere și cafele, concerte neremunerate.
Problemele uitate fără nicio temere de temele neterminate
În date nedeterminate.
Și-am scăpat de singurătate, nu prin escapade,
Ci prin modul lui de-a stă departe de societate,
De superficialitate când prietenii mei cei mai buni
Sunt de fapt prietenii noștri comuni.
Gani:
Credeai că mă cunoști? O fi, n-o fi așa,
Nu-i despre mine strofa - vreau să-ți prezint pe cineva:
Ne știm demult, dar mereu descopăr lucruri noi la el,
Mereu reinventat, deși unii-l văd la fel...
Nu-l înțeleg și-aruncă sute de insulte-absurde
Când de fapt el spune multe, dar nu toți știu să-l asculte...
Când e grav - dă sfaturi, în rest e caterincă,
Responsabilitate și-un răspuns abil la toate.
Îl ascult ore-n șir și tot nu mă plictisesc,
În prezența lui pot să vorbesc orice gândesc,
Lumea zicea, cu vârsta, c-o să ne-ndepăpărtăm,
În câțiva ani fac 30 și tot nu mă simt alt om!
Responsabil, tot el mi l-a prezentat pe
Cel ce-mi stă alături de 3 ani jumate.
E real, uman, cu personalitate
Și, deși nu-i o persoană, rap-ul mi-e ca un frate!
